.
.
.
.
.

LILIANA CHIABURU - L'architecture traditionnelle roumaine est une architecture de l'ombre / articol in Le Petitjournal.com/Bucarest

Si le retour à la tradition suscite un intérêt grandissant dans certains milieux, il existe encore très peu de professionnels roumains capables d'offrir le savoir-faire d'antan. Liliana Chiaburu est l'une des rares architectes à s'être penchés sur les proportions des maisons paysannes anciennes pour les adapter au contexte actuel. Le Petitjournal.com l'a rencontrée.

Le Petitjournal.com/Bucarest - Qu'est-ce qu'une maison traditionnelle roumaine ?

Liliana Chiaburu - La maison traditionnelle roumaine a quelques éléments importants. Le premier est le pridvor ou prispa (véranda ouverte, ndlr). Il peut être très étroit et ne couvrir qu'un seul côté de la construction. Quand il s'étend sur plusieurs côtés de la maison, c'est signe de richesse. Son rôle est d'accueillir le regard du visiteur pour qu'il se sente enveloppé. L'architecture roumaine est une architecture de l'ombre. Cette terrasse offre de l'ombre au visiteur et l'introduit dans un état d'esprit totalement différent que celui des maisons aux façades pleines. L'architecture roumaine n'est pas une architecture de façade mais de l'espace, parce que la terrasse qui l'entoure n'est pas une façade, mais un volume. Et ce volume n'a pas besoin d'être décoré, c'est juste un espace, pur et poétique.
Y-a-t-il d'autres éléments typiques ?
Oui. Le toit à quatre pans. Les Roumains pensent aujourd'hui que les toits à deux pans sont modernes car ils ont vu ça aux États-Unis. Mais là-bas, il s'agit d'une architecture bon marché et non pas moderne comme on la considère chez nous. Une autre caractéristique est celle du rythme donné par les piliers de la prispa. L'architecture roumaine ressemble par son rythme et sa proportion avec l'architecture grec classique, à la différence des architectures balkaniques qui sont pittoresques et n'ont pas ce rythme donné par les piliers. L'architecture roumaine ressemble également avec celle japonaise, qui est très proche de la nature. Certaines maisons traditionnelles du Japon peuvent être confondues avec des maisons roumaines, c'est très intéressant. (citiți continuarea articolului dând clic pe link-ul de mai jos ”Aflați mai multe” )

BRANCOVEANU 300 - TRADITIA CONTINUA

Aduc aici multumiri prof. dr. arh. Augustin Ioan pentru atentia pe care mi-a aratat-o incluzand imagini ale lucrarilor mele pe coperta IV a catalogului expozitiei BRANCOVEANU 300 - TRADITIA CONTINUA / Autori: acad. prof. Razvan Theodorescu, prof. dr. arh. Augustin Ioan, prof. dr. arh. Marius Marcu-Lapadat


Coperta I

Coperta IV

Coperta IV (detaliu)

Articol Business Magazine : Arhitectul care s-a specializat pe o nişă inedită: face case tradiţionale româneşti la comandă




„În vechime, când oamenii îşi făceau case în stilul arhitectural popular, le făceau astfel încât să se simtă bine în acestea. În casele moderne, oamenii se simt în general copleşiţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor“, explică arhitectul Liliana Chiaburu câteva dintre diferenţele dintre proiectele de locuinţe de inspiraţie occidentală şi cele de arhitectură tradiţională românească, o nişă pe care îşi concentrează o parte din proiecte de câţiva ani, de când câţiva prieteni au început să îi solicite astfel de locuinţe.
Chiaburu a finalizat studiile Facultăţii de Arhitectură în 1986, apoi, după o perioadă în care a profesat la Slobozia, s-a angajat într-un institut de proiectări din Bucureşti. În 1992 a lucrat în echipa arhitectului Nicoale Goga, specialist renumit al generaţiei vechi de arhitecţi, la restaurarea casei memoriale Constantin Joja, arhitect pasionat de restaurarea clădirilor istorice şi, potrivit Lilianei Chiaburu, singurul teoretician al arhitecturii tradiţionale româneşti.
S-a familiarizat astfel cu arhitectura tradiţională, domeniu pe care nu l-a studiat în cadrul facultăţii şi care, potrivit ei, nici acum nu este studiat de tinerii arhitecţi. Uterior a renunţat la arhitectură şi s-a angajat la revista Patriarhiei, ca redactor ce avea ca principală activitate interviurile luate personalităţilor din lumea culturală. La începutul anilor 2000 Lilianei Chiaburu i s-a solicitat un proiect de casă la ţară în stil tradiţional românesc. De atunci, proiectele au continuat să sosească, ajungând la o ritmicitate de 3-4 proiecte anuale, concentrate în zona de sud a ţării. Printre acestea se află Casa La Dudu (comuna Ruşu, Ilfov), Notariatul din Periş (Ilfov) sau Casă la Gogeasca (Prahova). (citiți continuarea articolului dând clic pe link-ul de mai jos ”Aflați mai multe”)