Minunate case traditionale romanesti proiectate de arhitectul Liliana Chiaburu - articol de Adela Parvu

Un articol scris de Adela PARVU despre casele proiectate de mine:

http://adelaparvu.com/2013/10/25/minunate-case-traditionale-romanesti-proiectate-de-arhitectul-liliana-chiaburu/

25 OCTOBER 2013 — ADELA PARVU

În sfârșit am găsit ceea ce căutam: un arhitect român care să proiecteze case tradiționale românești! Îi mulțumesc Ioanei, prietena mea de pe Facebook care m-a ajutat în privința asta. Și acum să-ți spun despre Liliana Chiaburu, care are o voce plăpândă, dar convingeri ferme. Povestea vieții ei profesionale este una foarte interesantă. A terminat facultatea de arhitectură în 1986, apoi, ca majoritatea arhitecților de-atunci, s-a angajat într-un institut de proiectări. În 1992 i s-a ivit ocazia să lucreze, pe lângă serviciul de la institut, în echipa arhitectului Nicolae Goga (1914 – 1995), un specialist din generația veche de arhitecți, la restaurarea Casei memoriale arh. Constantin Joja (1908 – 1991). Joja a fost un arhitect pasionat de restaurarea clădirilor istorice, el fiind autorul restaurării Hanului cu Tei, clădire căreia i-a redat aspectul de secol XIX pe care-l admirăm azi. Acum, știu că sunt multe nume și date, dar fii pe fază că e tare interesant.

Arh. Liliana Chiaburu

Constantin Joja și-a lăsat casa moștenire Uniunii Arhitecților din România, dar care n-a fost prea interesată de ea. Prietenul lui de-o viață arh. Nicolae Goga a avut însă dorința ca această clădire să fie refăcută, iar munca dragului să coleg să fie transmisă mai departe. Liliana Chiaburu s-a trezit într-un colectiv de seniori unde a învățat despre principiile arhitecturii tradiționale, s-a familiarizat și cu ceea ce înseamnă arhitectura bisericilor din lemn, oricum cu tot ceea ce n-ar fi avut de unde să asimileze în școală. În 1994 lucrurile la institutul de proiectări s-au înrăutățit, iar din păcate și arh. Goga a murit un an mai târziu. S-a trezit fără serviciu, așa că s-a angajat ca și redactor la revista Patriarhiei Române. Acolo a avut parte să cunoască altfel de oameni, mai molcomi, mai aplecați către tradiții. Și-a scos din cap că e arhitect, dar după ceva timp, la începutul anilor 2000, un părinte a venit la ea și a rugat-o să-i proiecteze o căsuță la țară. Și pentru că ținea foarte mult la părinte, Liliana Chiaburu i-a proiectat o casă unde să se simtă fericit. A avut o abordare diferită față de cea obișnuită când ai de-a face cu un client. Ea chiar și-a dorit să-i ofere părintelui o bucurie. De atunci a înțeles că trebuie să facă arhitectură tradițională.

Dar ce este arhitectura tradițională românească? Arh. Liliana Chiaburu spune că în arhitectura civilă elementul definitoriu este pridvorul, iar în cea religioasă arcadele, care au fost împrumutate și la conacele boierești. Arcadele nu se pot face decât la construcțiile ridicate cu cărămidă, un material mai scump, ca atare era firesc ca ele să se regăsească în ansamblul clădirilor trainice și mai puțin pentru locuințe tradiționale, realizate în special pe structură de lemn. Dar pridvorul este cel care face și o casă mai plăcută, este aceea zonă de legătură lină dintre exterior și interior. Arhitectul Liliana Chiaburu spune că ea nu proiectează casele de la exterior la interior, ci are în vedere starea pe care urmează să aibă proprietarii în noua lor casă – ”Cel mai important lucru este ca cel care intră în propria-i casă să se simtă ocrotit”. Frumos spus, nu? Desigur că ține cont de context, de imaginea exterioară, dar aceste lucruri sunt deja instinctive la ea.

Până acum a proiectat case situate la țară, unde arhitectura se simte clar ca fiind tradițională. Dar este pregătită și pentru a proiecta ceva reinterpretat la oraș. Fiind pasionată de tradiție, a studiat munca arhitecților din perioada interbelică în special lucrările Henrietei Delavrancea și ale lui Octav Doicescu, arhitecți români de excepție care au reinterpretat modelul caselor tradiționale românești pentru mediul urban. Arh. Octav Doicescu, membru de onoare al orașului New York, distincție primită cu ocazia proiectării pavilionului Casa Românească la Expoziția Universală din New York 1939, a și proiectat o mulțime de case la noi, vreo 80 la număr, care se află în Cartierul Primăverii pe străzi precum Herăstrău, Emil Zola, Heleșteului, Jean Monet. Au fost case mici concepute pentru funcționari publici, dar într-un stil cu totul original. Acum sunt multe mutilate și transformate, dar arh. Liliana Chiaburu spune că există un punct de pornire pentru a continua tradiția caselor românești și la oraș și de-a le reinterpreta reușit.

Costă nai mult o casă făcută în stil tradițional românesc? Arhitectul Liliana Chiaburu spune că ar fi un cost ușor mai ridicat datorită prezenței pridvorului, care este o structură suplimentară comparativ cu ce se construiește acum. Dar când mi-a spus costurile, zău că nu mi s-au părut scumpe: între 400 și 500 euro pe metru pătrat construit. Nici nu e de mirare că cei mai recenți clienți ai ei sunt familii tinere, care au călătorit mult și care au realizat că niciunde pe lumea asta nu te simți mai bine decât într-o casă românească. Eu zic așa, dacă-ți dorești o casă în care să te simți cu adevărat acasă, apelează la arh. Liliana Chiaburu. Poți să intri foarte ușor în legătura cu ea pentru că are datele publice, inclusiv numărul de telefon. Are două bloguri unde ai să găsești o mulțime de informații prețioase despre istoria arhitecturii românești(caseromanesti  si atelieruldearhitectura) și o pagina de Facebook activă. O felicit din tot sufletul pentru ceea ce face și abia aștept să scriu despre următoarele ei lucrări!